Available only in romanian
Capitolul I CADRUL GENERAL
Art. 1. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este declarat parc natural prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi este delimitat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare şi îi sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,a florei şi faunei sălbatice abrobată cu modificări şi comăpletări prin Legea nr. 49/2011, şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
Regulamentul PN-BmB este conceput în baza Planului de management al PN-BmB elaborat de Universitatea Bucureşti – Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă în cadrul proiectului LIFE99 NAT/RO/006400. PM a fost avizat de Academia Română cu nr. 265/21.11.2002 şi aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 1456/14.08.2003 emis de autoritatea publică centrală pentru protec’ia mediului.
Prezentul regulament al PN-BmB este elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 -Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reglementează activităţile ce se desfăşoară în fondul forestier de stat şi/sau privat din PN-BmB, ţinând cont de prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009
În elaborarea Regulamentului PN-BmB s-a ţinut cont de principiile legislaţiei internaţionale – Agenda 21 şi Convenţia asupra diversităţii biologice adoptate la Conferinţa de la Rio din 1992, Reuniunea de la Johannesburg din 2002, Rio+10, Convenţia Ramsar, Directiva Păsări 79/409/CEE, Directiva Habitate 92/43/CEE şi altele asemenea.
PN-BmB are începând cu iunie 2001 statutul de zonă umedă de importanţă internaţională – poziţia 1074 pe lista anexă a secretariatului Convenţiei Ramsar.
PN-BmB este declarat sit de importanţă comunitară – SCI prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi arie specială de protecţie avifaunistică – SPA, prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Art. 2. Scopul Regulamentului este de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente.Scopul Regulamentului rezultă din cele trei direcţii strategice înscrise în PM:
a. Conservarea biodiversităţii.
b. Cercetare şi monitoring.
c. Dezvoltare economică durabilă.
Art. 3. Suprafaţa PN-BmB este de 24.123 ha, în diverse forme de proprietate şi administrare, situate în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea.
Limitele parcului stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările ulterioare cuprind insule şi ostroave, braţele Dunării şi zone dig-mal, la cote maxime de inundaţie, la baza taluzului digului dinspre PN-BmB, între podul rutier Giurgeni – Vadul Oii în amonte şi municipiul Brăila în aval, după cum urmează:
a. limita nordică: trecerea bac IMB – municipiul Brăila -pe Dunăre km 175;
b. limita estică: digul Insulei Mari a Brăilei, de la punctul de trecere a bacului IMB, până la extremitatea sudică a Insulei Mari a Brăilei în dreptul localităţii Măgureni –Strâmba, după care limita urmează digul dobrogean al Dunării din dreptul locului unde se desparte braţul Măcin-Dunărea Vechede braţul Vâlciu până la podul rutier Giurgeni – Vadul Oii;
c. limita sudică: podul rutier Giurgeni – Vadul Oii -km 237 în amonte;
d. limita vestică: digul dinspre Câmpia Bărăganului Nordic, de la podul rutier Giurgeni – Vadul Oii până la municipiul Brăila.
Limita PN-BmB este marcată pe teren prin semnul „pătrat roşu pe fond alb”.
Art. 4. Responsabilitatea administrării PN-BmB revine Administraţiei Parcului, subunitate cu personalitate juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, conform Anexei nr. 2.4, înfiinţată în baza contractului de administrare nr.744 din 22mai 2004, încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
Ad revizuieşte PM şi Regulamentul atunci când apar modificări majore în legislaţie sau schimbări profunde în starea habitatelor.
Art. 5. Consiliul Ştiinţific este constituit iniţial în baza ordinului ministrului mediului şi gospodăriirii apelor nr. 641 /2004 reactualizat ulterior, şi are rolul de a supraveghea şi îndruma modul cum se realizează obiectivele strategice, tactice şi operaţionale, precum şi activităţile din planul de management, avizează modificările ulterioare aduse acestuia şi analizează anual activitatea Ad.
Art. 6. Consiliul Consultativ de Administrare – CCAd este constituit în baza ordinului ministrului mediului şi gospodăriirii apelor nr. 721/2004, de asemenea reactualizat ulterior prin implicarea unor noi actori – mai ales proprietari de pădure şi are rolul de a asigura participarea directă a factorilor interesaţi la managementul PN-BmB.
Art. 7. Regulamentul PN-BmBeste principalul instrument de reglementare a activităţilor ce se pot desfăşura pe teritoriul PN-BmB. Planul de management integrat şi adaptativ al PN-BmB este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare a acţiunilor, din următorii 10 ani, promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate.Scopul, obiectivele şi activităţile cuprinse în PM, împreună cu reglementările din Regulament stau la baza activităţii Ad şi totodată definesc limitele şi modul în care pot acţiona pe teritoriul PN-BmB proprietarii, populaţia locală, administratorii de terenuri proprietate a statului, diverşii utilizatori, diversele instituţii şi/sau organizaţii. Regulamentul este considerat un capitol final al PM întrucât reglementează activităţile din PN-BmB sub raportul realizării obiectivelor strategice, tactice şi operaţionale, dar totodată Regulamentul poate fi considerat şi un document de sine stătător, de reglementare a activităţilor din PN-BmB, dat fiind conţinutul său.
Procedura de reactualizare a PM şi a Regulamentului constă în:
a. identificarea de către Ad a punctelor din PM şi Regulament care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural şi/sau a evoluţiei sistemelor socio-economice adiacente, necesită a fi modificate;
b. discutarea şi avizarea PM reactualizat de către CŞ;
c. avizarea PM în cadrul CCAd;
d. avizarea PM-după obţinerea avizului CŞ şi CCAd de către DirecţiaBiodiversităţii;
e. aprobarea prin Hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
în ordinea importanţei măsurilor protective luate :
I. Zone cu protecţie strictă
i. Zona cu protecţie strictă Vulpaşu – 127,9 ha, din care: 20,9 ha ecosisteme forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice ; 418,2 ha -1,7%din suprafaţa PN-BmB. În subcapitolul 2.1.6. din PM a fost evidenţiată necesitatea delimitării a două zone de protecţie strictă situate în partea de sud a Insulei Mici a Brăilei, ambele fiind incluse în zona de protecţie integrală Egreta :
ii. Zona cu protecţie strictă Jigara – 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme forestiere şi107,0 ha ecosisteme acvatice.
În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu este conservată evoluţia biodiversităţii în mod maximal, indiferent de succesiunea acesteia după calamităţi naturale majore cum ar fi: incendii devastatoare, doborâturi de vânt si altele asemenea.
În această zonă este interzisă orice activitate umană, cu excepţia efectuării de cercetări ştiinţifice, cu aprobarea CŞ.
Limitele zonelor cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu sunt marcate pe teren prin semnul „pătrat galben pe fond alb”.
II. Zone de protecţie integrală
i. Zona de protecţie integrală Egreta – 4.321,0 ha, din care: 2.830,4 ha habitate forestiere, 1484,0 ha habitate acvatice, 6,9 ha construcţii şi 7,7 ha terenuri cu folosinţă agricolă; 5.740,9 ha -23,4%. Faţă de ediţia 2002 a PM şi a Regulamentului se mai adaugă alte 6 zone de protecţie integrală. Astfel suprafaţa zonelor de protecţie integrală s-a mărit cu 556 ha. Cele 8 zone de protecţie integrală sunt:
ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare – 1.173,3 ha, din care 316,0 ha habitate terestre, 857,0 ha habitate acvatice şi 0,3 construcţia fostei pescării Hogioaia;
iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova – 60,5 ha, zonă alcătuită în totalitate din habitate terestre;
iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Crăcănelu-58,0 ha,habitate terestre;
v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Chiciu Orbului-50,0ha, habitate terestre;
vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1-20,0 ha, habitate terestre;
vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2-20,0 ha, habitate terestre;
viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii–30,4 ha, habitate terestre.
În cele opt zone de protecţie integrală sunt permise:
a. activităţi ştiinţifice şi educative,
b. ecoturism controlat şi specializat, cu mijloace nemecanizate, numai pe traseele marcate şi în limitele capacităţii de suport ecologic prevăzută la acţiunea f), obiectiv operaţional 4.a.2 din PM şi care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c. intervenţiile pentru menţinerea habitatelor -cum ar fi menţinerea dirijată a unui anumit nivel a apei în complexele de lacuri, cu avizul Ad
d. lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu specii forestiere autohtone la propunerea Ad, cu avizul CȘ şi cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului;
e. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi la propunerea Ad, cu avizul CŞ, în baza aprobării autorităţii centrale pentru protecţia mediului;
f. acţiunile de combatere în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, la propunerea Ad, cu avizul CŞ şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură;
g. localizarea şi stingerea incendiilor şi epizootiilor.
Limitele zonelor de protecţie integrală sunt marcate pe teren prin semnul „pătrat albastru pe fond alb”.
III. Zonele de management durabil -zona tampon,
în suprafaţă de 9.072,8 ha -37,6%, în număr de 8, potrivit Anexei nr. 2.1, sunt situate integral sau parţial alături de zonele cu protecţie strictă şi de zonele de protecţie integrală, în cele 7 insule mari cu suprafeţe mai mari de 240 ha şi 4 ostroave mici, sub 20 ha. Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval:
i. zona Popa din Insula Mică a Brăilei 4.513,0 ha, cu 3.068,2 ha habitate terestre şi 1.423,9 ha habitate acvatice; la care se adaugă ostrovul Chiciu lui Filoti18,1 ha, în totalitate habitate terestre şi ostrovul Chiciu Morii 2,8 ha, în totalitate habitate terestre;
ii. zona Ostrovul Constantin reprezentată de extremitatea sudică a Insulei Mici a Brăilei 460,4 ha, din care 405,4 sunt habitate terestre şi 55 ha habitate acvatice;
iii. insula Vărsătura 1.185,0 ha, din care: 1.143,4 ha habitate terestre şi 41,6 ha habitate acvatice;
iv. insula Crăcănel 1.015,2 ha, din care: 771,1 ha habitate terestre şi 244,1 ha habitate acvatice;
v. insula Chiciu Orbului 258,2 ha, cu 197,2 ha habitate terestre şi 61,0 ha habitate acvatice ;
vi. insula Calia – 679,8 ha, din care: 478,8 ha habitate terestre şi 219,0 ha habitate acvatice;
vii. insula Fundu Mare 747,0 ha, cu 654,0 ha habitate terestre şi 93,0 ha habitate acvatice; la care se adaugă: ostrovul Chiciu Cucului 20,1 ha, în totalitate habitate terestre şi ostrovul Ileana 15,2 ha, în totalitate habitate terestre;
viii. insula Harapu 214,2 ha, din care: 221,4 ha habitate terestre şi 28,2 ha habitate acvatice;
În zonele de management durabil sunt permise toate activităţile înscrise la punctul II., aliniatul 2 din acest capitol, la care se adaugă următoarele activităţi:
a. activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, desfăşurate numai de către comunităţile locale, cu avizul Ad, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum: recoltarea de lăstari de salcie, papură, stuf, pentru realizarea unor produse artizanale;
b. pescuitul sportiv;
c. ecoturismul cu mijloace nemotorizate, pe traseele marcate şi fără realizarea de construcţii/investiţii noi pentru spaţii de cazare;
d. vânătoarea, până la legiferarea Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică.
IV. Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
totalizează 8.891,1 ha -36,9% din suprafaţa PN-BmB şi sunt reprezentate de:
a) Dunăre şi braţele fluviului – 5.221,0 ha;
b) Zonele dig mal – cu un total de 6.133,9 ha, la rândul lor se împart în:
i. Zona dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic – 1.616,9 ha;
ii. Zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei – 1.034,6 ha;
iii. Zona dig-mal a Dobrogei – 105,7 ha.
Art. 9. În afara zonelor enumerate la Art. 8 în managementul PN-BmB, Ad este interesată de dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, aşa cum a fost definită în PM; prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei de cooperare, se doreşte o diminuare a presiunii antropice exercitată în prezent de comunităţile locale riverane asupra capitalului natural din PN-BmB.
Localităţile incluse în zona de cooperare sunt: comunele Măraşu, Giurgeni,Berteştii de Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Gropeni, Tichileşti şi Chiscani cu satele componente şi municipiul Brăila, şi devin în cazul PN-BmB, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,cu modificările şi completările ulterioare, comunităţi locale.
Art. 10. Marcarea căilor de acces, delimitarea prin borne a perimetrului parcului, marcarea în teren a zonelor funcţionale, precum şi panourile de avertizare vizuală cu privire la interdicţiile ce trebuiesc respectate pe teritoriul parcului se realizează de către Ad.
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PN-BmB
Secţiunea I Prevederi generale
Art. 11. Orice activitate pe teritoriul PN-BmB poate demara numai cu avizul Ad.
Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe de teren, instituţiile care administrează terenurile statului, utilizatorii de resurse naturale din PN-BmB, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a anunţa în scris Ad asupra intenţiei de a demara o activitate pe teritoriul şi în imediata vecinătate a PN-BmB şi de a aştepta răspunsul în scris al acesteia.
Ad are obligaţia de a răspunde în scris în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării.
Art. 12. Accesul pe teritoriul PN-BmB este reglementat astfel:
a) În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu accesul este permis numai cercetătorilor,cu avizul C:.
b) Turiştii pot vizita PN-BmB în următoarele condiţii:
i. în zonele de protecţie integrală accesul vizitatorilor este permis numai în prezenţa agenţilor de teren, pe traseele marcate, cu mijloace nemecanizate şi cu respectarea capacităţii de suport ecologic menţionată pentru fiecare zonă în subcapitolul 3.2.5.a) din PM;
ii. în zonele de management durabil turiştii se pot deplasa numai pe traseele marcate şi fără a fi însoţiţi de agenţii de teren, cu mijloace nemecanizate şi cu respectarea potenţialului turistic calculat la punctul 3.2.5.a); pentru siguranţa vizitatorilor, mai ales la traversarea Dunării cu barca, Ad recomandă ca aceştia să fie însoţiţi de agenţii de teren;
iii. în Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, accesul turiştilor este permis şi cu mijloace mecanizate, în limita potenţialului turistic calculat pentru această zonă.
Ad are obligaţia să amenajeze trasee pentru deplasarea în bune condiţii a turiştilor atât pe apă cât şi pe uscat, conform Anexei nr. 5.1.
Traseele vor evita apropierea faţă de coloniile de păsări.
Practicarea cicloturismului, echitaţiei şi deplasării pe lacuri cu caiacul se va face pe trasee specializate, amenajate prin grija Ad.
Amenajarea traseelor presupune:
i. marcarea lor pe indicatoare şi panouri şi prin semne convenţionale: pe arbori în cazul traseelor terestre şi pe balize amenajate rustic în cazul traseelor pe apă;
ii. construirea unor observatoare fixe şi amplasarea unor observatoare mobile pe apă pentru cercetări ornitologice şi activitatea de birdwaching.
Traseele şi infrastructura turistică vor fi întreţinute prin grija Ad ori de câte ori este cazul.
d) Localnicii din comunităţile limitrofe au acces în PN-BmB fără să achite o eventuală taxă de vizitare, pe baza actului de identitate pe care sunt obligaţi să-l prezinte la cererea personalului din Ad.
Accesul localnicilor este neîngrădit în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi în zona de management durabil din PN-BmB.
În zonele de protecţie integrală accesul localnicilor este permis numai pe traseele turistice amenajate conform Anexei nr. 5.1.
Pe iezerele din zonele de protecţie integrală Egreta şi Fundu Mare este interzisă circulaţia şi staţionarea bărcilor localnicilor, dacă acestea nu desfăşoară activităţi coordonate de Ad.
În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu accesul localnicilor este strict interzis.
e) Accesul muncitorilor din firmele de exploatări forestiere şi de regenerare a pădurilor este permis numai în zonele şi pe traseele înscrise în autorizaţiile de exploatare şi în proiectele de împăduriri.
Pe teritoriul PN-BmB au dreptul să desfăşoare activităţi de exploatări forestiere şi de regenerare a pădurilor numai acele societăţi comerciale care au contracte cu direcţiile silvice Brăila, Slobozia şi Constanţa, în perioadele înscrise în eşalonări.
Societăţile comerciale pot derula aceste contracte pe teritoriul PN-BmB numai dacă posedă autorizaţie de mediu eliberată de Agenţia pentru Protecţia Mediului, în baza avizului Ad. Pentru obţinerea avizului Ad, trebuie depus un extras din procesul tehnologic, pentru fiecare şantier în parte, care să conţină :
i. tabelul nominal cu muncitorii din şantier nume, prenume, denumirea activităţii ce o desfăşoară şi codul numeric personal;
ii. locul şi modalitatea de cazare;
iii. numărul şi felul utilajelor în lucru şi locul de parcare;
iv. modalitatea de aprovizionare cu carburanţi şi lubrefianţi, modul şi locul de depozitare a carburanţilor şi lubrifianţilor;
v. locul de depozitare a deşeurilor şi modalitatea de evacuare a acestora de pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei;
vi. traseele pe care utilajele circulă spre punctul de lucru, în special pentru firmele de împăduriri;
vii. tehnologia de exploatare adoptată: arbori cu coroană, părţi de arbore, fasonat material lemnos la cioată;
viii. locul de amplasare a platformelor primare şi a depozitelor finale la malul Dunării.
ix. traseele de scos apropiat dintre platformele primare şi depozitele finale.Orice modificare a procesului tehnologic depus va fi notificată în 48 de ore la Ad.
f) Intervenţia pompierilor, a reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Brăila, ai Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Brăila, ai Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, ai Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila şi ai asociaţilor de vânători sportivi, în zonele de protecţie integrală şi în zona tampon, este permisă numai în prezenţa reprezentanţilor Ad.
Controalele curente efectuate, în zonele de protecţie integrală şi în zona tampon a PN-BmB, de către instituţiile sus menţionate, se vor realiza numai pe baza unor grafice în cadrul unor protocoale încheiate între aceste instituţii şi Ad.
g) Accesul muncitorilor care deservesc alte categorii de utilizatori va fi redus la suprafaţa de deservire strictă, reglementată prin contractul încheiat cu Ad, în baza tabelelor nominale anexe la contract.
h) Pe teritoriul PN-BmB este permis accesul următoarelor categorii de mijloace motorizate :
i. autovehicule adecvate în cele 3 zone dig-mal numai pe drumurile de acces;
ii. orice tip de ambarcaţiune şi navă fluvială în limitele albiei minore pe Dunăre şi braţele acesteia:Harapu,Cravia,Calia,Vâlciu,Paşca,Cremenea şiMânuşoaia;
iii. autovehicolele şi bărcile cu motor ale Ad şi ale organelor de intervenţie şi control,cu acordul Ad, însoţite de reprezentant al Ad, în cele şapte insule mari;
iv. utilaje folosite în exploatări forestiere şi activitatea de regenerare a pădurilor;
v. maşini de intervenţie ale pompierilor, jandarmeriei, salvare şi altele asemenea;
vi. elicoptere în caz de forţă majoră.
i) Exceptând situaţiile de forţă majoră conform legii, accesul organelor de control şi prevenire se face obligatoriu cu ştirea prealabilă a Ad şi în prezenţa personalului desemnat să însoţească la astfel de acţiuni.
j) Pentru a evita stresul celor 208 specii din avifaună, la survolarea PN-BmB prin orice tip de mijloace avio, se stabileşte un plafon minim de zbor la altitudinea de 1.000 m.
Secţiunea 2 Cercetarea ştiinţifică
Art. 13. În rezervaţia ştiinţifică Jigara-Vulpaşu, cercetarea se va face obligatoriu cu avizul CŞ.
Pentru restul teritoriului PN-BmB cercetarea se va efectua numai în baza contractelor încheiate între Ad şi institute de cercetări, universităţi, alte instituţii şi organizaţii, conform programelor de cercetare avizate de CŞ.
Art. 14. Observaţiile asupra unor parametrii climatici şi hidrologici ai mediului abiotic şi a populaţiilor, în special avifaună, reprezintă o activitate curentă ce intră în atribuţiunile Ad şi are drept scop îmbunătăţirea pemanentă a inventarului şi a datelor despre evoluţia speciilor şi habitatelor pe teritoriul PN-BmB. Agenţii de teren efectuează observaţii pe un traseu bine determinat prin staţii stabilite, cu o frecvenţă bilunară, pe imprimate tip.
Monitorizarea habitatelor şi a speciilor de către agenţii de teren se va face în cele trei colonii mixte de stârci, cormorani şi egrete, asupra cuiburilor de codalbi şi observaţiile fenologice a unor arborete naturale situate în extremităţile latitudinale ale PN-BmB.
Modul de efectuare a monitorizării va fi stabilit ulterior, în mod unitar pentru toate parcurile naţionale şi naturale din România. Până la stabilirea modului general de efectuare a monitorizării în mod unitar pentru toate parcurile naţionale şi naturale din România, Ad va întocmi protocoale de monitorizare pentru habitatele şi speciile enumerate mai sus.
În afara Ad, activităţi ocazionale de observare sau de monitorizare pot fi efectuate de către organizaţii neguvernamentale, instituţii de învăţământ şi ştiinţifice sau de către turişti pe baza observaţiilor efectuate în timpul birdwaching-ului sau a altor activităţi specifice turismului ecologic.
Art. 15. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi de monitorizare de către terţi pe teritoriul PN-BmB se desfaşoară cu avizul Ad solicitat cu cel putin 15 zile înaintea începerii unor astfel de activităţi, pe bază de contract între instituţiile şi organizaţiile respective şi Ad.
Art. 16. Rezultatele cercetărilor şi monitorizărilor desfăşurate pe teritoriul PN-BmB sunt puse obligatoriu la dispozitia Ad în termenii stabiliţi de comun acord cu instituţiile şi organizaţiile ce desfasoară activităţi de cercetare şi monitorizare, conform contractelor încheiate.
Art. 17. Ad introduce în termen de 30 de zile datele culese atât de la personalul de teren propriu, cât şi de la terţi în Baza de date unitară a PN-BmB cu obligaţia de a cita autorul.
Art. 18. Ad va prezenta CŞ, APM şi RNP raportul anual privind starea de conservare a complexului de ecosisteme.
Secţiunea 3 Educaţia ecologică, informarea, conştientizarea şi relaţiile cu comunităţile
Art.19. Activităţile de educare şi informare pe teritoriul PN-BmB, altele decât cele
desfăşurate de Ad, pot fi organizate cu avizul acesteia, solicitat în scris cu cel puţin 15 zile înainte, şi obligatoriu, în prezenţa unui reprezentant al Ad.
Activităţile educative se vor organiza în cadrul unor protocoale încheiate între Ad şi ISJ.
Art. 20. Ad sprijină organizaţiile ecologiste, instituţiile de învăţământ de orice grad şi alte organizaţii sau instituţii în organizarea de tabere, excursii, concursuri, acţiuni de ecologizare şi alte asemenea activităţi, pe teritoriul PN-BmB. Programul unor astfel de acţiuni vor fi anunţate şi stabilite de comun acord cu cel puţin o lună înainte. Calendarul desfăşurării acţiunilor este stabilit în ordinea cererilor depuse la Ad.
Art. 21. Ad va organiza periodic conferinţe locale de presă şi va transmite comunicate de presă ori de câte ori situaţia din PN-BmB o va cere.
Pagina web a parcului va fi reactualizată periodic.
Art. 22. Ad va organiza acţiuni de conştientizare în cadrul fiecărei comunităţi rurale limitrofe PN-BmB, cel puţin de două ori pe an, în special în scopul diminuării braconajului piscicol şi a păşunatului semisălbatic ilegal. Aceste acţiuni se vor desfăşura cu precădere în centrele de vizitare, informare şi educare.
Secţiunea4 Utilizarea durabilă a resurselor regenerabile oferite de capitalul natural al PN-BmB
4.1. Utilizarea resurselor forestiere
Art. 23. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în PN-BmB se execută numai lucrările prevăzute prin amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor, a proiectelor de reconstrucţie ecologică şi a zonării parcului prezentată în subcapitolul 2.1.6 din PM -Fig. nr. 4.1, şi reluată în Art. 8 din Regulament.
Art. 24. Prin noua zonare funcţională a PN-BmB se realizează premizele pentru o mai bună adaptare a lucrărilor silvotehnice la obiectivele strategice şi tactice specifice fiecărei zone în parte -Figura 4.1-, în deplină concordanţă cu rezoluţia H1 a Conferinţei ministeriale de la Helsinki din 1993, cu privire la principiile gestionării durabile a pădurilor din Europa, după cum urmează:
a) În zonele cu protecţie strictă Vulpaşu şi Jigara nu se execută exploatări forestiere.
b) În zonele de protecţie integrală Egreta, Fundu Mare, Colonia mixtă Cucova, Cătinişul Crăcănelu,Cătnişul Chiciu Orbului,Renişu Calia 1,Renişul Calia 2 şi Renişul Piscu Popii se va aplica tipul de categorie funcţională T.I pentru păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea biodiversităţii. Categoria funcţională este 1.5.c) – Rezervaţii naturale care cuprind suprafeţe de teren şi ape din fondul forestier.
În zonele de protecţie integrală nu sunt admise activităţi de exploatări forestiere care să aibă ca scop principal valorificarea volumului lemnos. La solicitarea CŞ şi cu aprobarea autorităţii naţionale pentru silvicultură, pot fi efectuate în mod excepţional lucrări de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale, prin substituirea ligniculturilor clonale de plopi euramericani şi sălcii selecţionate care prezintă fenomene de uscare, cu specii autohtone, când aceste culturi depăşesc vârsta exploatabilităţii tehnice şi sunt afectate de specii invazive, cum este Amorpha fruticosa, ce pot genera o succesiune cenotică nedorită; de asemenea, poate apare necesitatea efectuării unor lucrări de reabilitare ecologică a biocenozelor forestiere afectate de calamităţi naturale majore: incendii de coroană, rupturi de gheaţă în păduri tinere si altele asemenea.
c) În zona de management durabil din insulele şi ostroavele aflate în regim natural de inundaţie, gopodărirea durabilă a pădurilor, atât din fondul forestier naţional proprietate publică cât şi din cel proprietate particulară, presupune încadrarea în două grupuri de categorii funcţionale, conform Fig. nr. 2.2:
i. T.IV 8.915 ha, respectiv 98,4% din suprafaţa parcului , categoria funcţională 1.1.d)Păduri din Lunca şi Delta Dunării: ostroave şi maluri fără zonă dig-mal;
ii. T.II 158 ha, respectiv 1,6% din suprafaţa parcului, categoria funcţională 1.5.i) Păduri destinate ocrotirii unor specii din fauna indigenă – sălcete naturale bătrâne în care fiecare exemplar este un arbore habitat pentru numeroase specii de entomofaună şi avifaună.
În cazul arboretelor de plopi euramericani, pe măsura atingerii vârstei exploatabilităţii tehnice, se va face exploatarea acestor ligniculturi uniclonale în parchete de maximum 3 ha, urmată de reconstrucţia ecologică a acestora, prin substituire cu specii auohtone, conform tipului natural fundamental de pădure descris în amenajamente.
Sălcetele vor fi exploatate în continuare în scaun conform normelor în vigoare.
Arborii izolaţi de plopi autohtoni şi salcie cu vârste mai mari de 80 de ani sau cu diametrul mai mare de 1,5 m, vor fi menţinuţi ca arbori habitat şi arbori sursă de seminţe, sau ramuri pentru multiplicare vegetativă, în vederea conservării resursei genetice in situ.
În categoria T.II vor fi încadrate următoarele 7 ecosisteme forestiere naturale, prevăzute în Anexa nr. 5.2:
i. Sălcetul natural Bratuşca: 32,0 ha-U.P. II, u.a. 37B, 38B, 39D, 40D,E;
Ocolul silvic Lacu Sărat
ii. Sălcetul natural Harapu: 49,0 ha -U.P. II, u.a. 69C, 70C, 71A, 73C;
iii. Sălcetul natural Grindu Săpat: 33,6 ha -U.P. VII, u.a. 31A, 35A, 38A;
iv. Sălcetul natural La Știr: 19,3 ha -U.P. VII, u.a. 46C, 47C;
v. Sălcetul natural Vădoaia: 4,3 ha -U.P. VII, u.a. 49B, 50G, 52D;
vi. Zăvoiul cu plop negru şi salcie Grindu Bran: 15,7 ha -U.P. VII, u.a. 18B, 18D, 20H, 21A, 21B;
i. Zăvoiul cu plop negru şi salcie Grindu Bran: 4,4 ha -U.P. IX, u.a. 42C, 43C.
Ocolul silvic Brăila
ii. Cele 26,1 ha suprafeţe goale la 31 decembrie 2007, înscrise la categoria poieni şi goluri în amenajament, nu vor mai fi considerate clasă de regenerare şi nu se vor mai împăduri, protejându-se astfel alte habitate terestre de luncă de tipul pajiştelor :O.S. Brăila 16,0 ha în UP VIII, ua : 12G, 26B, 27B şi UP IX, u.a. 27B; O.S. Lacu Sărat 10,1 ha în UP V, ua 8F, UP VI, ua : 46E, 47J, 50F, 52E, 64I, UP VII, ua 38B, 48D, 52B.
Experimental, în trei arborete de salcie de câte 15 ha, posibilitatea 2008-2009 se vor amplasa trei blocuri experimentale, a câte trei repetiţii de 5 ha, în care se va aplica tratamentul crângului neregulat în scaun.
d) În zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, respectiv în cele 3 zone dig-mal, se aplică tipul de categorie funcţională T.IV, categoria funcţională 1.1.f, păduri situate în zona dig-mal din Lunca Dunării. Prin aplicarea acestor tratamente silvice, se permite în continuare instalarea, conducerea şi exploatarea ligniculturilor plopicole clonale, în condiţiile legii.
Art. 25. În conformitate cu Rezoluţia H3 adoptată la conferinţa ministerială de la Helsinki, 1993, în gestionarea pădurilor din Balta Mică a Brăilei, indiferent de încadrarea în zone, se va lăsa o parte din volumul lemnos exploatat în pădure -10% din lemnul doborât să rămână necolectat, în vederea conservării speciilor saprofite.
Art. 26. Capacitatea de suport a habitatelor forestiere pentru recoltarea volumului lemnos este stabilită prin posibilitatea anuală calculată la nivel de unitate de producţie în amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice Brăila, Lacu Sărat, Slobozia şi Hârşova, fiind totodată calculată în concordanţă cu zonarea funcţională a PN-BmB.
Art. 27. Amenajamentele silvice pentru UP-urile aferente PN-BmB, vor fi revizuite în conformitate cu zonarea funcţională a parcului descrisă la Art. 8 şi în concordanţă cu modalităţile de exploatare a pădurilor înscrise la Art. 23, prin grija ocoalelor silvice ce administrează fondul forestier din PN-BmB.
Temele de amenajare vor fi aprobate de către CŞ înainte de discutarea lor în con-ferinţa I-a de amenanajare.
La toate cele trei conferinţe de amenajare va fi invitat în mod obligatoriu să participe şi un reprezentant din partea Ad.
Art. 28. – Pentru fondul forestier din PN-BmB, ocoalele silvice de stat, coordonate de către RNP prin direcţiile silvice Brăila, Constanţa şi Slobozia, şi particulare – coordonate prin ITRSV, au obligaţia să avizeze la Ad borderoul volumului lemnos pentru anul următor, înainte ca aceste borderouri să fie depuse la cele două foruri tutelare.
Borderoul va fi însoţit obligatoriu de actele de punere în valoare în copie, inclusiv de procesele tehnologice pentru fiecare partidă în care se va specifica clar: modalitatea de exploatare, căile şi modalităţile de colectare şi transport tehnologic al materialului lemnos, amplasamentul şi suprafaţa platformei primare ca şi ale platformei finale de la malul Dunării.
Ad. PN-BmB are obligaţia să răspundă în termen de cinci zile de la data primirii borderoului şi a actelor de punere în valoare, ce partizi avizează favorabil pentru exploatare în anul următor şi ce partizi interzice spre exploatare împreună cu motivaţia acestor excluderi din borderou.
Ocoalele silvice de stat şi private au obligaţia să depună la Ad.PN-BmB copii după autorizaţiile de exploatare cu cinci zile înaintea demarării tăierilor.
Societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de exploatare şi/sau regenerare a pădurilor nu pot demara activitatea într-un nou parchet de exploatare sau pe un şantier de împăduriri fără să îndeplinească în totalitate cerinţele stipulate la Art. 12, lit. e),alin. 3 din prezentul regulament.
Reprezentanţii Ad au dreptul de a efectua controale asupra respectării regulamentelor silvice, a PM şi a Regulamentului în parchetele de exploatări forestiere şi pe şantierele de împăduriri.
Reprimirea parchetelor de exploatare de către ocoalele silvice şi recepţiile finale la sfârşitul campaniei de împăduriri de primăvară pe şantierele de împăduriri, se va face obligatoriu în prezenţa unui reprezentant al Ad.
4.2. Utilizarea resurselor acvatice prin pescuitul comercial
Art. 29. Pescuitul comercial este interzis pe cele 52 de lacuri interioare din insule şi ostroave, respectiv:
a. în cele 2 zone de protecţie strictă,
b. în cele 8 zone de protecţie integrală,
c. în cele 8 zone de management durabil.
Pescuitul comercial este permis numai în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane din PN-BmB,respectiv: pe Dunăre, pe braţele fluviului şi în zonele dig-mal ale Insulei Mari a Brăilei, ale Câmpiei Bărăganului şi a Dobrogei, cu condiţia să fie specificată zona pe autorizaţia de pescuit comercial.
Art. 30. Activitatea de pescuit comercial se va practica de către pescari autorizaţi de ANPA şi care fac dovada că posedă autorizaţie de mediu anuală emisă de APM.
Ad îşi dă acordul anual în scris pentru persoanele ce practică pescuitul comercial pe raza PN-BmB, în baza documentaţiilor depuse de asociaţiile de pescari şi de pescarii individuali care practică pescuitul comercial.
Art. 31. Controlul activităţii de pescuit comercial şi recreativ-sportiv se va face de către personalul împuternicit conform legii, în prezenţa reprezentanţilor Ad.
Art. 32. Pescuitul este permis numai în limitele cotelor aprobate, conform legislaţiei în domeniu.
ANPA repartizează cota de recoltă pe asociaţiile de pescari, repartiţie ce va fi comunicată Ad.
În vederea monitorizării ihtiofaunei, asociaţiile de pescari şi pescarii individuali vor depune lunar la sediul Ad lista cu capturile realizate pe teritoriul PN-BmB, pe specii.
Funcţionarea instalaţiilor hidrotehnice pe teritoriu PN-BmB va fi coordonată de Ad, indiferent de natura proprietăţii, proprietarul fiind obligat să respecte regimul stabilit în CŞ.
4.3. Utilizarea resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale
Art. 33. Exploatarea păşunilor din teritoriul PN-BmB este permisă numai pentru animalele domestice proprietatea persoanelor şi comunităţilor care deţin păşuni în interiorul PN-BmB pe cele 54 ha conform tabelului 2.4, subcapitolul 2.1.6. din PM.
Art. 34. Pe teritoriul PN-BmB activitatea pastorală se desfăşoară exclusiv cu bovine şi ovine pe suprafaţa înscrisă la Art. 33., în perioadele şi efectivele avizate de Ad, respectându-se încărcătura de animale care este de 13 vaci la 10 ha sau 100 capete de oi la 10 ha păşune conform capacităţii de suport pentru păşunat avizată de CŞ.
Bovinele şi/sau ovinele introduse cele 54 ha păşune vor fi permanent supravegheate.
Locul de adăpost peste noapte a animalelor şi îngrijitorilor se va stabili de comun acord cu Ad,în construcţii pasagere,de tip rustic,dupămodele agreate deambele părţi.
Pe teritoriul PN-BmB este interzisă introducerea de porcine, caprine sau cabaline.
Art. 35. Pe teritoriul PN-BmB este interzisă introducerea animalelor la păşunat în regim semisălbatic în insule şi ostroave.
Art. 36. Ad are dreptul de a verifica în teren respectarea gradului de încărcare cu animale a păşunilor existente conform bonităţii păşunilor prevăzute în studiul de păşunat avizat de CŞ.
4.4. Utilizarea resurselor aparţinând faunei prin activităţi cinegetice
Art. 37. Ad are dreptul să aplice, respectiv să controleze şi să sancţioneze prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe teritoriul PN-BmB.
Art. 38. Vânătoarea cu caracter recreativ-sportiv la toate speciile de vânat este permisă, în condiţiile respectării Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în cele trei zone dig-mal care sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi în cele 8 zone de management durabil, până la legiferarea Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică în urma implementării proiectului POS-2.
Art. 39. În zona cu protecţie strictă Jigara-Vulpaşu este interzisă orice activitate de protecţie a fondului cinegetic.
În restul teritoriului PN-BmB în care vânătoarea în scop recreativ este interzisă, inclusiv în zonele de protecţie strictă Egreta şi Fundu Mare, pe baza unor studii de impact efectuate la solicitarea Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila, a Direcţiei Silvice Brăila sau a unor organizaţii de vânători din zonă, se pot efectua acţiuni de control numeric a unor populaţii care prin dezvoltarea lor periclitează echilibrul complexelor de ecosisteme.
Art. 40. Cota de recoltă pentru vânătoare, defalcată pe fiecare fond de vânătoare, se stabileşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu avizul Ad, anterior începerii sezonul de vânătoare legal, respectiv 30 aprilie – 31 mai.
Evaluarea cotei de recoltă se va face de către proprietarii fondurilor de vânătoare, în mod obligatoriu împreună cu reprezentanţii Ad, conform protocoalelor încheiate.
Art. 41. Vânătorile colective pe teritoriul PN-BmB se vor organiza numai în prezenţa reprezentanţilor Ad.
Asociaţiile de vânătoare şi Direcţia Silvică Brăila vor comunica Ad graficul de desfăşurare a acţiunilor de vânătoare colective.
Pentru acţiunile de vânătoare individuale Ad va fi anunţată în timp util de către gestionarii fondului de vânătoare asupra persoanei, zonei şi perioadei în care este emisă autorizaţia individuală, pentru a fi însoţită de delegatul Ad.
Art. 42. Hrana complementară pentru vânat se va administra numai în zonele în care se practică vânătoarea în scop recreativ-sportiv.
Art. 43. În vederea desfăşurării activităţii de pază a fondului cinegetic între gestionarii fondurilor de vânătoare şi Ad se vor încheia protocoale privind colaborarea în acest sens.
4.5. Alte activităţi de utilizare a unor resurse ale capitalului natural din PN-BmB
Art. 44. Recoltarea elementelor de floră şi faună se va efectua în limita capacităţii de suport aprobată de Ad, prin tehnologii cu impact redus, cu autorizarea prealabilă de către APM.
Art. 45. Lucrările de reconstrucţie ecologică, altele decât substituirea ligniculturilor plopicole clonale cu plopi autohtoni prevăzute la art.26.b), în zonele de protecţie strictă, se vor întreprinde numai în baza studiilor de specialitate, la propunerea CŞ, cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.
4.6. Acţiuni în urma unor fenomene de forţă majoră
Art. 46. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră – calamităţi de natură abiotică cu caracter catastrofal, epizootii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu înştiinţarea Ad.
În zonele de protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu sunt interzise astfel de intervenţii.
Secţiunea 5 Construcţiile
Art. 47. În raza PN-BmB construcţiile, terenurile anexe şi alte amenajări, existente la data aprobării prezentului regulament, ocupă o suprafaţă totală de 45,7 ha conform listei înscrise în Anexa nr. 5.3. Ridicarea altor construcţii în zona cu protecţie strictă, în zona de protecţie integrală şi în zona de management durabil decât cele prevăzute mai sus este interzisă.
În zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane se pot realiza construcţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul realizării investiţiei.
Secţiunea 6 Turismul
Art. 48. Activitatea de turism în PN-BmB este încurajată în limitele capacităţii de suport pentru turism înscrise în PM la cap 4.
Ad are obligaţia să controleze, să dirijeze şi să monitorizeze activitatea de turism.
În PN-BmB, turismul se desfăşoară pe bază de contracte, între Ad, pe de-o parte şi firmele de turism acreditate şi asociaţiile familiare care practică activitatea de eco-agro-turism din cadrul comunităţilor locale din zona de cooperare, pe de altă parte.
Art. 49. Vizitarea PN-BmB este permisă numai pe traseele marcate, conform Anexei nr. 5.1, în prezenţa unui reprezentant al Ad, în condiţiile specificate la Art.14.c) şi Art.14.g).
Accesul pe alte drumuri este interzis turiştilor.
Art. 50. Camparea pe teritoriul PN-BmB este permisă numai în zonele indicate de către Ad, marcate în teren conform hărţii din Anexa nr. 5.1.
Locul de campare va fi menţinut curat pe timpul campării şi amenajările existente vor fi menţinute în stare bună.
Aprinderea focului pe teritoriul PN-BmB este permisă numai în vetrele special amenajate în acest scop.
Art. 51. Pescarii sportivi au dreptul să plece din PN-BmB cu 5 kg peşte/pescar/zi sau cu o singură piesă/zi, când aceasta depăşeşte 5 Kg.
Art. 52. Este interzisă utilizarea focului deschis în afara locurilor amenajate în afara spaţiilor de campare.
Art. 53. Regimul deşeurilor pe teritoriul PN-BmB se reglementează astfel:
a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul PN-BmB;
b) turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează în timpul vizitării PN-BmB. Deşeurile vor fi evacuate în afara PN-BmB;
c) deversarea oricăror produse – solide sau lichide, în lacuri şi iezere, precum şi pe Dunăre şi pe braţele fluviului este interzisă;
d) spălarea autovehiculelor în apele de pe teritoriul PN-BmB este interzisă.
Art. 54. De asemenea pe teritoriul PN-BmB sunt interzise :
I. amplasarea corturilor în alte locuri decât cele indicate;
II. perturbarea liniştii;deranjarea celorlalţi turişti;
III. colectarea de către turişti a elementelor de floră sau faună;
IV. distrugerea şi/sau deteriorarea habitatelor, cuiburilor, arborilor, infrastructurii turistice şi altele asemenea;
Art. 55. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare este interzisă în PN-BmB. Cei interesaţi pot obţine permis de la Ad, contra plăţii tarifului stabilit.
Art. 56. Ad a instituit un sistem de tarife pentru vizitarea, facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate pe teritoriul PN-BmB. Tarifele au fost stabilite în condiţiile respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi altor prevederi legale în vigoare şi au fost aprobate în Comitetul Director al Ad.
Tarifele practicate sunt comunicate prin pliante, afişe, panouri şi pe pagina web a parcului.
Capitolul III SANCŢIUNI
Art. 57. Nerespectarea măsurilor prevăzute în prezentul regulament sau desfăşurarea oricăror activităţi în alte condiţii decât cele prevăzute de normele în vigoare atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.
Capitolul IV DISPOZIŢII FINALE
Art. 58. Atribuţiile de pază privind respectarea regimului ariilor protejate sunt realizate prin agenţii de teren aflaţi în subordinea Ad cu sprijinul altor organe abilitate ale statului.
Art. 59. Aplicarea prezentului regulament se face de către personalul Ad în colaborare cu personalul RNP, IJJ, IPJ, GM, PF, PTF, ANPA şi al ITRSV, precum şi de alte persoane împuternicite în acest sens de către Ad.
Art. 60. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Ad, cu avizul CŞ şi al Direcţiei Biodiversităţii şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Art. 61. Prezentul Regulament intră în vigoare odată cu aprobarea lui prin Hotărâre a Guvernului.